Despre gută
Guta este o forma de artrită (inflamația articulațiilor) caracterizată prin episoade de dureri articulare acute. Se manifestă prin roșeață, căldură locală, edem și o cantitate foarte crescută de acid uric în sânge și țesuturi.
Netratată, guta poate cauza leziuni severe articulațiilor, țesuturilor și tendoanelor. Este una dintre cele mai vechi boli apărute și relatate; primele mențiuni au apărut încă din Egiptul Antic și Grecia Antică, fiind considerată atunci o “boală a oamenilor înstăriți” deoarece aceștia consumau preponderent carne de vânat, bogată în purine (purinele sunt elemente constitutive ale ADN-ului, fiind un tip de proteină care se găseşte în multe alimente).
În zilele noastre, bărbații de peste 40 de ani sunt cei mai afectați de aceasta boală, riscul aparitiei gutei în rândul femeilor fiind semnificativ scăzut.
În urma metabolizării alimentelor consumate și a degradării celulare ce duce la descompunerea purinelor, cantitatea de acid uric crește peste valorile normale formandu-se mici cristale care se depun pe articulații și provoacă dureri considerabile.
Principalii factori de risc ai gutei care duc la creșterea nivelului de acid uric sunt dieta alimentară, vârsta și mediul în care persoanele trăiesc sau lucrează.
Cauzele apariției gutei
– Alimentația bogată în carne, obezitatea
În prevenția gutei, se recomandă reducerea consumului de alimente cu conținut mare de purine – acestea sunt cele care au în compoziție drojdie, unele tipuri de pește (inclusiv fructele de mare) și carnea roșie.
– Hiperuricemia
Aceasta este principala cauză a apariției gutei, fiind rezultatul unei alimentații grase, a sărurilor din acidul uric sau a factorilor genetici.
– Alcoolul
Consumul în exces de alcool poate inhiba eliminarea acidului uric, cauzând acumularea acestuia la nivelul organismului. Un conținut ridicat în purine îl are berea și poate fi considerată mult mai nociva decât alte tipuri de alcool.
– Afecțiuni cornice
Guta poate fi declanșată de boli cornice precum diabetul, hipertensiunea arterială sau dislipidemia (un nivel ridicat de grăsimi în organism).
Guta apare după o perioada lungă în care cristalele de acid uric s-au depus la nivelul articulațiilor și țesuturilor, însă pot apărea anumite simptome care nu ar trebui ignorate, precum:
– Discomfort care se intentisifca pe parcursul nopții apoi cedează după câteva zile;
– Mâncărime a pielii;
– Exfolierea pielii;
– Febră și frisoane;
– Limitarea mișcărilor articulațiilor;
– Culoare roșie spre vineție în zona afectată.
Evoluția gutei are loc în patru stadii, de la primul stadiu de “hiperuricemie asimptomatică” (un nivel crescut de acid uric în sânge însă nu apar simptome), la stadiul doi de “artrită gutoasă acută” (când începe depunerea cristalelor de acid uric la nivelul articulațiilor și testutului și apar dureri ale degetelor, genunchilor sau încheieturilor), la stadiul trei “intervalul gutos asimptomatic” (moment în care se intensifică episoadele dureroase), la ultimul stadiu “gută tofica cronică” (moment în care apar noduli duri la nivelul articulațiilor și țesuturilor).
Tratamentul gutei este de mai multe tipuri și vizează etapele bolii. De aceea, există cinci tipuri de abordare a bolii:
– tratament inițial: antiinflamatoare și corticosteroizi, schimbarea dietei;
– tratament de întreținere ce presupune în principal scăderea acidului uric din sânge;
– tratament în cazul agravării: antiinflamatoare, corticosteroizi și în unele cazuri intervenția chirurgicală;
– tratament ambulator: repausul articulației, antiinflamatoare;
– tratament chirurgical: dacă nodulii devin dureroși și produc deformarea articulației și tratamentul medicamentos nu face față, se recomandă o operație de corectare.
Este foarte important să se trateze guta, pentru a nu da ocazia bolii să se cronicizeze și să distrugă astfel articulațiile sau să cauzeze probleme în funcționarea rinichilor.
La apariția oricărui simptom al gutei, este necesar un consult medical de specialitate. Medicii specialist recomandați pot fi de la medicul de familie, la cei de specialitatea reumatologie, diabet și nutriție, ortoped sau medic generalist.
Totodată, o metoda la îndemăna oricui de a-și supraveghea nivelul de acid uric din sânge, este prin analizele anuale de sânge (citește și https://routinemed.ro/importanta-analizelor-anuale/).
În cazul unei confirmări ale acestei boli, dieta alimentară se va schimba drastic și vor trebui evitate alimentele precum peștele gras (sardine, somon, calcan, anșoa), icrele, produsele lactate obținute din lapte gras, carne de vițel, miel, conservele. Vor exista inclusiv legume ce vor trebui eliminate din dietă precum sparanghelul, fasolea albă, mazărea, țelina, tomate și castraveți.
Pe lista alimetelor permise vom găsi pește precum șalău, biban sau orice alb pește slab, carnea de vacă, pasăre, brânzeturi nesărate, lapte bătut și iaurt.
La centrul medical ROUTINE MED se pot efectua investigații amănunțite, precum analize de sânge și consultații de specialitate la orice medic ce vă poate oferi un tratament specific acestei boli:
- Gheorghe Angela-Sazie, medic specialist Medicină Internă https://routinemed.ro/doctors/dr-gheorghe-angela-sazie/
- Necula Georgiana-Mihaela, medic specialist Diabet zaharat, Nutriție și Boli autoimune https://routinemed.ro/doctors/dr-necula-georgiana-mihaela/
- Suliman Georgiana, medic specialist Reumatologie https://routinemed.ro/doctors/dr-suliman-georgiana/
- Chahrour Mohine, medic specialist Ortopedie-Traumatologie https://routinemed.ro/doctors/dr-chahrour-mohine/
Programul de recoltare analize de sânge este de Luni până Vineri între 07:30-15:00, iar programările la orice specialitate medicală se pot efectua online pe site-ul: https://routinemed.ro/progamare-online/ sau prin apel la numerele 0240.530.751 / 0728.212.508 (Luni – Vineri, între 07:30 și 20:30, Sâmbătă între 08:30 – 16:30).
Ai grijă de sănătatea ta!